“Tenerifeeeeeee”! Ce ați spune de o vacanță de un exotism vulcanic? Insula din arhipelagul Canarelor este atipică. Vă așteptați la plaje cu nisip fin de vi se afundă piciorul până la gleznă? Ei bine, nu! Nisipul este negru, cum nici într-o altă insulă exotică nu o să mai găsești. Și ceea ce face cu adevărat special acest loc este faptul că, la doi pași de plajă, poți vedea, în zare, silueta vulcanului Teide. Palmieri, plantații de banane, valuri azurii învolburate, șosele impecabile, toate te vor face să exclami la fel ca în cântecul verilor trecute: “Tenerifeeeeeee”!
„Mica Spanie” din Oceanul Atlantic este la îndemână. Sunt șase ore de zbor din București, iar biletul de avion și cazarea costă cam o mie de euro. Da, știu, pare scump pentru o destinație europeană! Dar cum luna august este lună de foc, prețurile sunt pe măsură. (o variantă, la jumătate de preț, găsiți în oricare altă lună din an). Prețurile se schimbă, dar vremea niciodată. În Tenerife, “insula primăverii eterne”, temperaturile nu scad sub 20 de grade. Nici măcar iarna.
Să vă povestesc despre insulă. Nu este foarte mare, are 80 km lungime și 50 km lățime. Clar, aveți nevoie să închiriați o mașină. Cam 30 de euro pe zi. Dar merită! Aveți unde alerga. Nu o sa mai vezi nicăieri drumuri ca niște autostrăzi, săpate în stâncă, până la 3.000 de metri – un fel de Transfăgărășan al Spaniei.
Am stat în nordul insulei, chiar în capitala Santa Cruz de Tenerife, un loc plin verdeață, cu temperaturi mai blânde față de restul insulei, unde, în lunile de vară, te simți ca în cuptor.
De cum ajungi, în sud, peisajul se schimbă dramatic. Devine arid și pustiit. De obicei, turiștii dau năvală în Costa de Adeje, cu celebrele plaje Los Americas și Los Cristianos, un fel de Mamaia a noastră, evident, la scară mai mare, cu aglomerație, zgomot, discoteci, parcuri acvatice și mall-uri.
Tenerife este un paradis al împătimiților de shopping. Pe insulă, nu se percepe TVA: deci… reduceri, reduceri și iar reduceri! Și să te ții… (P.s. m-a întors doar cu 10 euro, îi cheltuiam și pe aia, dar aveam nevoie să-i schimb pe aeroportul Otopeni ca să ajung acasă).
Să nu vă închipuiți că plajele au exotismul Maldivelor sau al Seychellului. Nu au nisip fin și alb, ci negru, vulcanic, iar intrarea în ocean este pietroasă și, pe alocuri, abruptă. Sunt însă și plaje amenajate cu nisip fin adus cu vaporul din Sahara, că tot este aproape, la vreo 300 de kilometri. Mi-au plăcut Playa de Las Teresitas, de lângă capitală, și Playa del Duque – cu nisip negru, dar fin! Să nu uit de Los Gigantes – peisajul este spectaculos – stânci enorme care, parcă, ies din ocean.
VULCANUL TEIDE
Când spui Tenerife, spui Teide – cel mai înalt vârf din Spania (3.718 metri). Ca să ajungi la vulcan este simplu. Drumul te duce, mai întâi, printr-o impresionantă pădure de pini, și apoi, într-un peisaj lunar: cu stânci negre, poroase, împrăștiate pe un platou imens.
Ca să urcați în vârf, trebuie să vă faceți un plan bine stabilit: rezervați, din timp, biletul pentru telecabină și permisul de acces spre conul Pico del Teide. Mai mult, trebuie să fiți la baza telecabinei prima oră dimineața. Din comoditate, nu am făcut asta. Am ajuns acolo și, surpriză: aglomerație. Aş fi putut urca și eu… dar peste vreo cinci ore, așa că am făcut cale-ntoarsă!
MASCA SAU “SATUL PIERDUT”
Este de departe cea mai spectaculoasă așezare pe care am văzut-o vreodată. Drumul până în micuțul sat, cu vreo 120 de locuitori, nu este pentru cei slabi de inimă. I se spune “satul pierdut”, pentru că, până în 1991, când s-a făcut drumul, locul era izolat de restul insulei.
Șoseaua șerpuiește abrupt, pe creștele munților, și ai senzația că plutești deasupra norilor. Drumul este îngust, cu o singură bandă, așa că, dacă două mașini se întâlnesc pe traseu unul dintre șoferi trebuie, neapărat, să dea cu spatele ca să facă loc. Mai tot timpul drumului, am închis ochii ca să nu văd prăpăstiile din jur. Am sperat ca minutele să se scurgă mai repede până ajungem la Masca. Priveliștea care mi s-a arătat în fața ochilor a meritat toată spaima mea: căsuțe simple, ridicate-n trepte, grupate pe o creastă de munte, palmieri, cactuși și plantații de mango. De fapt, asta te uimeste, aici, simplitatea și frumusetea neștirbită a satului. Legendele spun că acesta este locul unde pirații și-ar fi ascuns comorile furate de la navele pe care le prădau în golful din zonă.
Aerul tare de munte te trezește și simți o energie aparte. Te bucuri tot ceea ce vezi în jur, iar liniștea te relaxează. Am zăbovit aproape o oră la o mică terasă, de pe marginea drumului, unde se servește suc de cactus proaspăt stors. O delicatesă care merită, neapărat, încercată. Eu una nu m-am mulțumit doar cu sucul. Am văzut, peste drum, un cactus mare, cu fructe coapte. Pe moment, nu mi-am dat seama ce pot păți și am rupt, în grabă, două fructe. Și ce să vezi? Nici bine nu am pus mâna pe ele că am simțit cum zeci de ace minuscule mi-au străpuns pielea. Nici că le-am mai putut scoate. Sunt atât de fine încât nu le vezi. Și ce e de făcut? M-am dus la bar și am mai cerut un suc de cactus, drept consolare, că oricum, aveam mâinile erau deja umflate. Spaniolul de la tejghea văzuse, pe geam, ce ispravă am făcut. Mi-a dat un pumn mare de sare grunjoasă și mi-a făcut semn să mă frec energic. Și dă-i cu sare, și dă-i cu apă! Mă uitam neîncrezătoare… dar a avut dreptate. După cinci minute, parcă, usturimea dispăruse. Pe moment, căci, nu știam ce mă așteaptă. Nu a fost zi din cele 10 de vacanță rămase în care să nu-mi scot doi –trei țepi care ieșeau la suprafața pielii. Și uite așa satul Masca îmi va rămâne în amintire. Clar!!!
Ar fi multe de văzut! Puteți vizita orașele pline de farmec de pe coastă, multe dintre ele fiind protejate de UNESCO: Candelaria, Orotava, Puerto de la Cruz sau vă puteți petrece câteva ore într-o piață locală cu fructe autohtone și legume, evident, bio, sau priviți un apus de soare pe oceanul învolburat.
TENERIFE
– Cea mai mare insulă din cele șapte ale arhipelagului Canare
– 80 kilometri lungime, 50 de kilometri lățime, 2.034,38 km²
– Santa Cruz de Tenerife – capitala arhipelagului Canare
– 890.000 de locuitori
– Limba spaniolă
calatorinbascheti 